Doctorul, vaccinurile si dezinformare (reblogged)

Am un prieten medic. El lucreaza intr-o zona de maxima activitate a epidemiei de rujeola, aparuta in Romania pe fondul reducerii vaccinarii; insa el este impotriva vaccinurilor, zice el doar occidentale. Nu comentez faptul ca geografic epidemia se suprapune peste noile centre de cultura si educatie din Ardeal, ca mi-e rusine. In sfarsit: asta e mesajul de trezire de azi dimineata..

(vezi continuarea pe adouaopinieblog.wordpress.com)

25… and counting

Se pare că în această perioadă nu trece o săptămână fără veşti rele din această direcţie: al 25-lea deces din cauza epidemiei de rujeolă.

Tot în această săptămână, legea privind obligativitatea vaccinării a fost pusă în dezbatere publică şi prima dezbatere a fost dominată, se pare, de anti-vaxxeri, în loc să fie vorba despre argumente raţionale.

Singura veste bună: din cauza epidemiei, vârsta recomandată a vaccinului ROR a scăzut la 9 luni. Numai să fie vaccinuri, la ce guvern incompetent avem.

Epidemia continuă, morţile continuă

Am inaugurat săptămîna aceasta a 24-a moarte legată de rujeolă în România. Iată ştirea. Nu e plăcută şi situaţia continuă să îngrijoreze. Desigur, poţi oricînd să spui că fata avea sindrom Down, avea deja bronhopneumonie, malformaţie cardiacă… O fi vrea coincidenţă macabră, atunci, că a murit după ce a făcut rujeolă.

Iată ce spune site-ul desprevaccin.ro despre rujeolă:

Complicațiile rujeolei sunt frecvente și grave. Astfel, unul din patru copii ajunge la spital din cauza gravității bolii, unul din o mie de cazuri prezintă inflamația creierului (ce poate duce la deteriorarea funcției lui) și unul sau două cazuri din o mie se pot solda cu deces, în ciuda celor mai bune îngrijiri medicale.

Este un site care aparţine Ministerului Sănătăţii, prin urmare are informaţii scrise de doctori, nu de habarnişti. Şi este realizat prin GOVITHUB, un proiect al guvernului Cioloş. Închei paranteza.

Cunosc personal părinţi ai căror copii (sănătoşi altminteri) au ajuns la spital din cauza rujeolei. Reţineţi ce complicaţii pot apărea: unul sau două cazuri din o mie se pot solda cu deces, în ciuda celor mai bune îngrijiri medicale. Prin comparaţie, reacţiile adverse la vaccinare sunt de ordinul 1-2 cazuri la un milion. Unul la mie vs unul la un milion, înţelegeţi diferenţa? Trei ordine de mărime.

Legătura dintre îndulcitorii artificiali şi riscul de accident vascular / demenţă

Un studiu proaspăt publicat (aprilie 2017) în revista americană Stroke face legătura între consumul de băuturi care conţin îndulcitori artificiali şi riscul de accident vascular cerebral sau demenţă.

Iată ştirea din USA Today.

Pe scurt, consumul de băuturi care conţin îndulcitori artificiali a fost asociat cu un risc crescut de până la 3 ori de a face accident vascular sau demenţă. Se pare că în acest caz este vorba despre zaharină, acesulfam-K şi aspartam; nu mi-e clar dacă persoanele participante la studiu au consumat şi sucraloză sau stevia. Am citit studiul, mi se pare legitim şi este îngrijorător. Desigur, au fost luate în considerare doar persoane >45 de ani pentru riscul de accident vascular şi >60 de ani pentru demenţă. Personal, prefer zahărul în locul îndulcitorilor artificiali oricând. Cred că e mai sănătos să limitez aportul de zahăr decât să consum fără limită îndulcitori artificiali.

Studiul se găseşte gratuit pe site-ul revistei, aşa că îl puteţi citi acolo sau descărca de aici: STROKEAHA.116.016027.full

Inconştienţa care ucide

Astăzi (19 aprilie 2017) a mai murit un bebeluş de rujeolă. La doar 3 luni, era prea mic pentru a putea fi vaccinat cu ROR. Până la vârsta vaccinării, bebeluşii sunt protejaţi prin efectul de turmă, atunci când ceilalţi din jurul lor sunt vaccinaţi şi nu au de la cine să ia boala. Când rata de vaccinare scade, această protecţie dispare. Părinţii bebeluşului nu au nici o vină aici, alţii sunt inconştienţii.

Sursa informaţiei: articol Hotnews.

Ipocrizia Oliviei Steer

Poate ştiaţi, poate nu: Olivia Steer îşi vaccinează copiii, sau cel puţin şi i-a vaccinat până la un moment dat (când, presupun, i-a fost afectat uzul raţiunii). Deci, cu proprii săi copii în siguranţă, este avocatul anti-vaccinării şi, în parte, responsabil moral de epidemia de rujeolă pe care o traversează România în acest început de 2017.

Iată şi sursa informaţiei: articolul din Gândul.

Deci, nu fiţi nebuni, vaccinaţi-vă copiii, de dragul lor şi de dragul altor copii care pot fi infectaţi de la ei. Louis Pasteur ştia el ce face.

vaccin
(Sursa fotografiei: Pixabay)

Afinele roșii (reblogged)

Afinele (Vacciunium myrtillus) conțin substanțe valoroase care aduc numeroase beneficii sănătății noastre. Afinele împiedică acțiunea radicalilor liberi, întăresc sistemul cardiovascular și vasele capilare, contribuie la prevenirea cheagurilor de sânge. Afinele sunt de mare ajutor și în afecțiunile gastrointestinale.

Afinele sunt bogate în vitamina C, fibre, vitaminele K și E și foarte multi fitonutrienți care fac subiectul a numeroase cercetări științifice datorită beneficiilor uimitoare. Afinele au un conținut bogat de substanțe fitochimice cum ar fi acizii fenolici, proantocianidinele, antocianinele (pigmenții care dau culoare afinelor), flavonoidele (quercitina, myricetina, kempferol) și acidul elagic, o componentă naturală care poate inhiba creșterea tumorilor.

(..citește restul pe pinkgirl.ro)

E951 – Aspartamul

Aditivul alimentar E951, aspartamul, este un îndulcitor artificial. La fel ca zaharina, este cu mult mai dulce decât zahărul (cam de 200 de ori) și nu are valoare nutrițională. Acest lucru îl face foarte atractiv ca și îndulcitor. Mai mult, spre deosebire de zaharină, nu are un gust amărui.

Aspartamul a fost descoperit în 1965, evident, din întâmplare. Un chimist de la G.D. Searle & Company a sintetizat aspartamul ca un intermediar către un medicament împotriva ulcerului și, la un moment dat, și-a lins degetul (ignorând, desigur, niște norme de siguranță elementare dintr-un laborator de chimie), descoperind că produsul pe care îl sintetizase este foarte dulce. Restul este, cum se spune, istorie. Aspartamul a fost aprobat în anii ’80 în câteva țări din Europa, iar din 1994 a fost aprobat la nivel de UE.

E954 – Zaharina

Aditivul alimentar E954 – zaharina – este primul îndulcitor artificial creat și datează din secolul 19. Zaharina există dinainte ca omenirea să știe de bio, organic, vegan și așa mai departe.

Ca multe descoperiri, și zaharina a apărut din întâmplare, când un chimist care lucra la un laborator din cadrul Johns Hopkins University a remarcat un gust dulce pe mâna lui și și-a dat seama ca provine de la un compus la care lucra. Acest lucru se întâmpla în 1879.

Proprietăți: zaharina este de 300-400 ori mai dulce decât zahărul și nu are calorii (nu are valoare nutrițională). Aceste calități, împreună cu proprietatea de a nu declanșa o secreție de insulină, o fac ideală pentru diabetici și pentru cei care vor să  evite zahărul, păstrând satisfacția de a mânca ceva dulce. Există și o parte negativă: zaharina lasă în gură un gust amar sau metalic. Acest lucru se simte mai ales la băuturile răcoritoare și, din această cauză, zaharina este de mult ori cuplată cu alți îndulcitori pentru a masca acest gust. Veți găsi de multe ori pe etichete indicația “îndulcitori”, care înseamnă de obicei un amestec de îndulcitori sintetici.

Efecte negative: la un moment dat, prin anii ’70, se credea că zaharina produce cancer și unele state (vezi California) impuneau producătorilor să afișeze un avertisment pe ambalaje. Este adevărat că ea produce cancer la vezică în cazul rozătoarelor. Mai concret, ea se combină cu o proteină și cu fosfat de calciu, producând microcristale care irită vezica. Răspunsul organismului este de a produce un exces de celule pentru a repara rana făcută de cristale, lucru care în timp duce la formarea tumorilor. Acest lucru nu se produce însă la oameni, deci riscul crescut de cancer nu există. Drept urmare, în ziua de azi, majoritatea statelor consideră zaharina drept inofensivă. Nu același lucru este valabil, din păcate, pentru alți îndulcitori artificiali.

zaharina

(sursa fotografiei: Wikipedia)

E338 – acidul fosforic

Aditivul alimentar E338 – acidul fosforic este un acidifiant folosit pentru multe bauturi racoritoare carbogazoase, pentru brânzeturi și unele produse din carne.

Acidul fosforic se găsește în mod natural în multe fructe și legume și, în afară de rolul său de acidifiant, se mai folosește ca și regulator de aciditate, agent chelator (formează compuși împreună cu unii ioni metalici și astfel îi “consumă”, adică îi face indisponibili pentru organism), antioxidant și pentru a crește permeabilitatea sărurilor în cărnuri.

Acidul fosforic industrial (de multe ori în concentrație de 85%, mult mai mare decât cel alimentar) este un puternic agent anti-rugină, de aceea se spune că și Coca Cola se poate folosi pentru dizolvarea ruginii.

Doza zilnică recomandată: maxim 70 mg / kg corp.

Principala îngrijorare legată de acidul fosforic este cea a acidității. De exemplu, băuturi ca și Coca Cola sau Pepsi au un pH de ~2,5 (în mod interesant, Diet Coke are un pH un pic mai ridicat, de asemenea și restul băuturilor carbogazoase de genul Fanta, Sprite, Mountain Dew etc). Ca fapt divers, băutura Pepsi a fost numită astfel după pepsină, o enzimă digestivă din stomac. Dacă acest pH nu este periculos pentru stomac – acidul din stomac are un pH mai scăzut decât atât -, este în schimb suficient de scăzut pentru a afecta dentina și smalțul dinților. Un motiv în plus pentru a consuma băuturi răcoritoare cu moderație.

Coca Cola

(sursa fotografiei: Pixabay)