Legătura dintre îndulcitorii artificiali şi riscul de accident vascular / demenţă

Un studiu proaspăt publicat (aprilie 2017) în revista americană Stroke face legătura între consumul de băuturi care conţin îndulcitori artificiali şi riscul de accident vascular cerebral sau demenţă.

Iată ştirea din USA Today.

Pe scurt, consumul de băuturi care conţin îndulcitori artificiali a fost asociat cu un risc crescut de până la 3 ori de a face accident vascular sau demenţă. Se pare că în acest caz este vorba despre zaharină, acesulfam-K şi aspartam; nu mi-e clar dacă persoanele participante la studiu au consumat şi sucraloză sau stevia. Am citit studiul, mi se pare legitim şi este îngrijorător. Desigur, au fost luate în considerare doar persoane >45 de ani pentru riscul de accident vascular şi >60 de ani pentru demenţă. Personal, prefer zahărul în locul îndulcitorilor artificiali oricând. Cred că e mai sănătos să limitez aportul de zahăr decât să consum fără limită îndulcitori artificiali.

Studiul se găseşte gratuit pe site-ul revistei, aşa că îl puteţi citi acolo sau descărca de aici: STROKEAHA.116.016027.full

E951 – Aspartamul

Aditivul alimentar E951, aspartamul, este un îndulcitor artificial. La fel ca zaharina, este cu mult mai dulce decât zahărul (cam de 200 de ori) și nu are valoare nutrițională. Acest lucru îl face foarte atractiv ca și îndulcitor. Mai mult, spre deosebire de zaharină, nu are un gust amărui.

Aspartamul a fost descoperit în 1965, evident, din întâmplare. Un chimist de la G.D. Searle & Company a sintetizat aspartamul ca un intermediar către un medicament împotriva ulcerului și, la un moment dat, și-a lins degetul (ignorând, desigur, niște norme de siguranță elementare dintr-un laborator de chimie), descoperind că produsul pe care îl sintetizase este foarte dulce. Restul este, cum se spune, istorie. Aspartamul a fost aprobat în anii ’80 în câteva țări din Europa, iar din 1994 a fost aprobat la nivel de UE.

E954 – Zaharina

Aditivul alimentar E954 – zaharina – este primul îndulcitor artificial creat și datează din secolul 19. Zaharina există dinainte ca omenirea să știe de bio, organic, vegan și așa mai departe.

Ca multe descoperiri, și zaharina a apărut din întâmplare, când un chimist care lucra la un laborator din cadrul Johns Hopkins University a remarcat un gust dulce pe mâna lui și și-a dat seama ca provine de la un compus la care lucra. Acest lucru se întâmpla în 1879.

Proprietăți: zaharina este de 300-400 ori mai dulce decât zahărul și nu are calorii (nu are valoare nutrițională). Aceste calități, împreună cu proprietatea de a nu declanșa o secreție de insulină, o fac ideală pentru diabetici și pentru cei care vor să  evite zahărul, păstrând satisfacția de a mânca ceva dulce. Există și o parte negativă: zaharina lasă în gură un gust amar sau metalic. Acest lucru se simte mai ales la băuturile răcoritoare și, din această cauză, zaharina este de mult ori cuplată cu alți îndulcitori pentru a masca acest gust. Veți găsi de multe ori pe etichete indicația “îndulcitori”, care înseamnă de obicei un amestec de îndulcitori sintetici.

Efecte negative: la un moment dat, prin anii ’70, se credea că zaharina produce cancer și unele state (vezi California) impuneau producătorilor să afișeze un avertisment pe ambalaje. Este adevărat că ea produce cancer la vezică în cazul rozătoarelor. Mai concret, ea se combină cu o proteină și cu fosfat de calciu, producând microcristale care irită vezica. Răspunsul organismului este de a produce un exces de celule pentru a repara rana făcută de cristale, lucru care în timp duce la formarea tumorilor. Acest lucru nu se produce însă la oameni, deci riscul crescut de cancer nu există. Drept urmare, în ziua de azi, majoritatea statelor consideră zaharina drept inofensivă. Nu același lucru este valabil, din păcate, pentru alți îndulcitori artificiali.

zaharina

(sursa fotografiei: Wikipedia)

E211 – benzoatul de sodiu

Benzoatul de sodiuE 211 – este un conservant folosit pe scară largă pentru a impiedica apariția bacteriilor și a mucegaiurilor (drojdiilor).

În natură, benzoatul de sodiu apare într-o mulțime de fructe, mai ales fructe de pădure. În mod special merișoarele (cranberries) sunt o sursă importantă de benzoat de sodiu. În afară de fructe, compusul mai apare în ciuperci, scorțișoară, cuișoară și chiar în unele lactate, ca produs de fermentație.

Producția industrială a benzoatului de sodiu se face din toluen (toluenul este solventul prezent într-o mulțime de diluanți și care le dă mirosul caracteristic).

Ca și conservant, E211 se folosește în medii acide și slab acide (pH de maxim 5), de aceea îl găsim de multe ori în băuturile carbogazoase. Se mai folosește pentru murături, sosuri și o mulțime de alte produse pe care noi le identificăm ca fiind acide sau acrișoare.

Doza zilnică recomandată: maxim 5 mg / kg corp.

Efecte secundare: în limita concentrației admise, nu sunt efecte secundare. La unii oameni, acidul  benzoic și benzoatul de sodiu pot elibera histamine, generând astfel reacții pseudo-alergice. Benzoatul de sodiu este considerat GRAS (Generally Regarded As Safe) ca aditiv alimentar de către FDA pe baza acestui studiu.

Contraindicații: există 2 probleme cunoscute la acest compus:

  1. În combinație cu acidul ascorbic (vitamina C), benzoatul de sodiu se poate transforma în benzen, un compus recunoscut a fi cancerigen. Benzenul este unul din cei mai dăunători compuși din fumul de țigară. Viteza de convertire a benzoatului în benzen depinde de prezența luminii, a căldurii și de timpul petrecut de produsul respectiv pe raftul magazinului. Cu alte cuvinte, dacă vedeți pe eticheta unui produs atât benzoat de sodiu, cât ȘI acid ascorbic, dacă suspectați că produsul este de multă vreme pe raft și / sau a fost expus la căldură sau lumină, lăsați-l pe raft. Mai bine răbdați.
  2. Există studii care au concluzionat că benzoatul de sodiu împreună cu coloranții artificiali pot face copiii cu ADHD să fie mai hiperactivi (decât de obicei, presupun).

Verdict: încercați să nu consumați prea mult acest produs. Dacă se găsește în combinație cu vitamina C, mai bine vă abțineți. Dacă aveți ADHD, probabil că oricum nu citiți acest articol până la sfârșit.

benzoat de sodiu

sursa: Wikipedia

E301 – ascorbatul de sodiu

Aditivul alimentar E301 – ascorbatul de sodiu – este sarea de sodiu a acidului ascorbic (vitamina C). În mediu acid, acidul ascorbic se găsește ca atare, însă în mediu bazic se găsește sub formă de sare, adesea ca ascorbat de sodiu.

La fel ca E300, ascorbatul de sodiu se sintetizează în industrie prin fermentarea bacteriană a  glucozei până la obținerea acidului ascorbic, urmată de neutralizarea acidului cu bicarbonat de sodiu și precipitarea sării cu alcool izopropilic.

Uz ca aditiv alimentar: E301 este antioxidant, regulator de aciditate și ameliorator pentru pâine. Împiedică înnegrirea fructelor și formarea nitrozaminelor în carne.

Ascorbatul de sodiu nu are efecte secundare cunoscute și nu este stabilită o limită pentru consumarea sa (nu că ar fi o idee bună să abuzați de orice produs, inclusiv vitaminele). Nu are restricții de dietă, putând fi consumat de vegetarieni, vegani, anti-gluteniști și orice minorități dietetice.

ascorbat de sodiu

sursa fotografiei: Sigma-Aldrich

E330 – acidul citric

Aditivul E330, acidul citric, este un compus care se găsește în fiecare organism (cel puțin în eucariote). Acidul citric este un compus-cheie din ciclul acidului citric, cunoscut și drept ciclul Krebs, o serie de reacții prin care organismul generează energie din carbohidrați, grăsimi și proteine. Mai ales carbohidrați. Ciclul Krebs se petrece în mitocondrii, deci are loc cam în toate celulele din corpul nostru.

în natură, acidul citric se găsește în multe fructe și legume, în special în citrice (evident) și în special în lămîi și limes. Producția industrială a început cu extracția din lămîi, dar în prezent acidul citric se produce pe cale bacteriană, cultivînd Aspergillus niger într-un mediu de glucoză sau zahăr.

Funcții ca aditiv: potențează activitatea antioxidanților, regulator de aciditate, aromă de citrice.

Produse în care se folosește: foarte multe.

Doza zilnică acceptabilă: nelimitată (ca și aditiv). Acidul citric este un compus care apare natural în celulele corpului și se metabolizează fără probleme. Dacă puteți bea limonadă fără reacții adverse, puteți consuma și acid citric folosit ca aditiv în alimentație.

Efecte secundare: unii oameni au intoleranță la acidul citric.

Restricții dietetice: acidul citric și citrații pot fi consumați de oameni din toate religiile, precum și de vegetarieni, vegani, raw-vegani și așa mai departe. Este produs din glucoză, deci nu cauzează reacții alergice la oamenii alergici la citrice.

ciclu Krebs

Bonus: ciclul Krebs așa cum este el prezentat în Biochimia lui Stryer – un manual de referință în domeniu. Puteți observa sus la mijloc citratul.

E300 – Vitamina C

Aditivul E300 – vitamina C sau acidul L-ascorbic – este un acid care este prezent natural în majoritatea fructelor și legumelor. Pentru folosire în industrie, este sintetizat prin fermentarea bacteriană a glucozei, urmată de oxidare.

Funcție: acidul ascorbic este un antioxidant. Știți asta și de la televizor. Ceea ce poate nu știți este că, în organismul uman, vitamina C este antioxidantul preferat în mediu hidrofil, iar vitamina E (tocoferolii, că sunt mai mulți) este antioxidantul care există în mediu hidrofob.

Produse în care se folosește: o mulțime. Oxidarea este un proces nedorit pentru o mulțime de alimente, așa că multe dintre ele (alimentele) vor avea antioxidanți.

Doza zilnică acceptabilă: nelimitată, produsul este inofensiv. Asta nu înseamnă că puteți consuma o cantitate nelimitată de pastile de vitamina C (nici vitaminele nu trebuie luate în exces), dar înseamnă că nu trebuie să vă faceți griji de la acidul ascorbic prezent ca aditiv în alimente. Înainte să vă intoxicați cu acid ascorbic, o să vă intoxicați cu mîncarea în sine 🙂

Efecte secundare: nu există efecte secundare cunoscute pentru concentrațiile folosite în alimentație.

Restricții dietetice: acidul ascorbic și ascorbații pot fi consumați de oameni din toate religiile, precum și de vegetarieni, vegani, raw-vegani și obsedați de produse bio și organice.

Ascorbic_acid_structure

(sursa fotografiei: wikipedia)